Cum se fabrică războaie. Dintotdeauna.

Rețeta este aceeași dintotdeauna. Și funcționează întotdeauna.

E de ajuns să citiți istoria, alta decât aia pretins oficială, și veți descoperi monstruozități ciudate în cazul fiecărui război. Negreșit!

În principiu e vorba de propagandă, multă propagandă, de victima care de cele mai multe ori e agresor și de câștigătorul care e întotdeauna cel care scrie istoria. Cum îi convine.

Citiți.

Mă uit acum, la conflictul dintre Israel și palestinienii din Fâșia Gaza. Ce surpriză convenabilă, niște teroriști Hamas au declarat că Iranul i-a ajutat. La nici 48 de ore de la tâmpenia lor.

Să nu se interpreteze, teroriștii care au făcut rău unor oameni nevinovați nu au scuză. Dar realitatea e mai dosită decât vreți voi sau vor alții să vedeți.

Eu zic să ne jucăm mai prudent cu războaiele astea că nu e amuzant cu ele.

Mai știu pe unii care au invadat o țară prin anii 2000 că le-a spus cineva că se fac rele acolo. Cu rapoarte ale serviciilor secrete care arătau “dovezi” ale armelor de distrugere în masă, dovezi țipate în media analiști, specialiști, pafariști iar în spatele ușilor închise de mega experți.

Țara a fost atacată și invadată de “coaliția de luptă împotriva terorismului” și după un război nimicitor care a luat peste 450000 de vieți nevinovate, nu a fost găsită nici urmă de armă de distrugere în masă, nici gram de substanțe interzise, niciun program nuclear. Nimic.

Mai contează că țara aia a fost foarte deschisă și a permis orice inspecție din partea ONU? Respectarea fără cusur a rezoluției ONU 1441/2002 de Irak chiar le-a dărâmat propaganda invadatorilor. Și vorbim de peste 900 de inspecții la sânge. Oriunde și oricând au dorit inspectorii ONU. Sau că inspectorii nu au găsit nimic suspect? Sau că, în ciuda rapoartelor ONU, decizia de invazie a fost luată când această coaliție a abandonat demersul ONU și a dat cu bombe?

Citiți raportul ONU al comisiei conduse de Hans Blix.

Contează acum că, după invazia de 10 ani, nu s-a găsit nimic din ce înainte era prezentat drept sigur? Nicio armă chimică sau biologică, niciun program nuclear, niciun gram de uraniu, nicio fabrică de arme chimice, niciun laborator mobil, nimic. Absolut nimic.

Vreți să vă povestesc despre apogeul propagandei și minciunii? În congresul SUA a depus o mărturie lacrimogenă o copilă, cică victimă a regimului Sadam. Și povestea ea, așa, atrocități care mai de care. Îți dădeau lacrimile, nu alta. Ca ulterior să descoperim că fata era fiica ambasadorului Yemenului și nu avea nicio legătură cu lumea aia. Fusese născută și crescută în SUA. Sau au bombardat “un laborator de fabricat antrax” ca ulterior să descoperim că era o simplă fabrică de aspirină.

Dar cine mai verifică ulterior faptele? Ce mai rezolvă că se scot aceste minciuni la suprafață odată ce răul e făcut?Și, evident, niciun vinovat.