Porcul roșu de la capătul curcubeului sau cum am fost duminică turist la mine acasă

Doar m-am plimbat duminică prin oraș câteva ore.

Am strâns câteva imagini. Și vreau să le tac aici. Că de gură toți suntem buni.

Părinți și copii – educație, viață, susținere, abuz, sacrificiu – cine dă primul cu piatra?

Oameni si gunoaie …

Oameni și credințe.

Și oameni care nu cred.

Roșu vechi.

Roșu porc.

Roșu alb.

Mulțumesc!

La bulivar, birjar, la bulivar!

Un paralel, două paralele …

Și ce păcat să-ți pui cămășuța albă, să vii la București cu autocarul și să nu vezi nimic din multele lucruri frumoase de aici.

La un moment dat, în fața mea mergea un grup de oameni obosiți căutând strada Plevnei unde le era autocarul, erau ardeleni și erau supărați pe preotul paroh. Unul dintre ei repeta fără pauză “FUTĂ-L-AR DUMNEZO ÎN BARBA AIA MARE! IO NU MAI MERG DUPĂ EL NICI PÂNĂ LA MARGINEA SATULUI! FUTĂ-LĂ-AR DUMNEZO ÎN BARBA AIA MARE!”

Acest articol este opera unui contributor al blogului, nu este scris de Jigodie