Douazeci de ani in balon sau capusarea cea mare

 


Dincolo de efectele evolutiilor internationale asupra tarii noastre, actuala criza economica din Romania este rezultatul sumei de greseli – financiare, sociale si politice – comise in ultimele doua decenii. Iar efectele pot fi mult mai devastatoare decit isi imagineza astazi si cei mai pesimisti dintre observatori.
Schimbarile din Romania finelui de decembrie 1989 au debutat sub semnul minciunii, pe de-o parte si a lipsei de viziune strategica, pe de alta. Minciunii, pentru ca nici astazi resorturile intime ale schimbarii nu au fost dezvaluite publicului larg si intre romani s-a cascat cvasiinstantaneu o falie durabila. Povestea teroristilor, executia pripita a cuplului prezidential, diversiunile din 1990, toate acestea sunt, dupa doua decenii, rani (inca) deschise. Nu ca ar mai interesa prea mult pe cineva astazi – dar pentru o intreaga generatie au fost o trauma severa si o dezamagire pe masura. O generatie care inca de atunci a raspuns partial prin emigrare, partial prin indiferenta civica si/sau politica. In economie, s-a demarat o reforma bilbiita – Decretul-lege 54/1990 schita un fel de timida persestroika. Restituirea proprietatilor agricole a condus la farimitarea de astazi si a nascut premizele unei agriculturi de subzistenta, dificil de modernizat, risipita in mici loturi. Presiunii sociale ale unei economii in picaj i s-a raspuns prin pensionari pripite, al caror pret il platim si acum. Ineptul slogan “Nu ne vindem tara!” a intirziat privatizarea intr-o vreme in care fabricile erau inca destul de competitive si s-ar fi putut incasa pentru ele un pret bun. Nu au fost privatizate atunci pentru a fi un deceniu “capusate” de “ai nostri” – a se vedea cazurile Sidex, Petrom si cele din sistemul bancar. Cind au demarat privatizarile – dupa cehi, unguri sau polonezi – activele erau deja deteriorate iar preturile au fost mici sau nu au fost deloc. Asa s-a ajuns ca intr-o tara cu un imens potential agricol, de pilda, sa nu (mai) fabricam tractoare. Cind, la inceputul anilor ’90, cei de la Fiat doreau sa cumpere la un pret bun Tractorul din Brasov, au fost trimisi la plimbare. Dupa care a fost prea tirziu. Sistemul bancar a fost de asemenea victima acestei capusari. Creditele s-au indreptat in mare masura spre “capitalisti” fabricati in alte laboratoare decit cele ale antreprenoriatului onest si banii s-au risipit ca fumul. Prin urmare, industria a fost sever destructurata, iar investitiile green-field, cu infime exceptii, au lipsit. Asa cum am mai scris de sute de ori in aceste doua decenii, nu poate prospera o economie care nu mai fabrica mai nimic si a ajuns sa importe aproape tot. La inceputul anilor ’60 inca exportam utilaj petrolier si construiam rafinarii. Astazi nu mai suntem in stare sa exportam nici pantofi. Locatia de gestiune a fost un alt mijloc de “arendare” a unor active, mai ales in servicii, inclusiv in turism. Aceste active au devenit bietele stafii a ceea ce au fost odata, lipsite de investitii si stoarse ca niste lamii. Mergeti la Baile Herculane, una din perlele Europei centrale si de est la finele secolului al XlX-lea si inceputul secolului al XX-lea pentru a vedea despre ce vorbesc. A inceput sa functioneze principiul dominoului – una dupa cealalata, fiecare componenta a economiei s-a prabusit, antrenind-o pe cealalta. Dezechilibrul social s-a accentuat, odata cu politica de continuare a pesnsionarilor, in vreme ce numarul de salariati din sectorul direct productiv a stagnat. De mai bine de un deceniu se subliniaza in varii analize ca devenim incet, dar sigur un popor de asistati. Si ca nu ne permitem acest lucru, pentru ca nu avem nici resursele si nici productivitatea muncii din Belgia sau Elvetia. Nimeni nu a facut nimic. In discursul public, ipocrizia, jumatatea de adevar sau de-a dreptul minciuna, luptele la baioneta intre diversele partide sau chiar din interiorul partidelor au devenit un mod de a fi, contribuind decisiv la dezintegrarea etica si morala a vietii sociale. Din ciinii de paza ai democratiei, o multime de vehicole massmedia au devenit ciinii de lupta ai variilor grupuri de interese. A trebuit sa vina o criza internationala de o amploare fara precedent in ultimele decenii pentru ca o clasa politica ce si-a atins, de la stinga la dreapta, de multa vreme limitele propriei incompetente sa renunte sa mai astearna straturi groase fard peste o economie semidecedata si sa o prezinte ca Miss Romania. Si sa vorbeasca publicului despre situatia cu adevarat dramatica in care ne aflam. Nu de ieri, de azi, ci de decenii. Ultimii douazeci de ani de tranzitie, alaturi de ultimul deceniu de descompunere a regimului planificat – anii ’80 – au transformat o natiune care in perioada interbelica se inscrisese pe o traiectorie plauzibila, intr-o adevarata “pluta a Meduzei”, in care, miine-poimiine, oamenii se vor sfisia intre ei pentru o bucata de piine sau o inghititura de apa. Mai grav decit atit, au compromis sever din punct de vedere etic si moral o serie de valori fara de care o natiune nu poate exista si se preschimba intr-o simpla populatie lipsita de viitor: patriotismul, simtul civic, valorile morale, echilibrul etic. Singurul sentiment pe care il mai incearca acum o mare majoritate a publicului este acela ca “asa nu se mai poate”. Numai ca – vestea proasta – se mai poate: vedeti cazul unor tari din America Latina. Asta pe de-o parte. Pe de alta, nimeni, deocamdata, nu pare sa furnizeze un plan coerent de resetare a a sistemului social, politic, economic. Asistam nu la creionarea unei sinergii nationale, ci la aceleasi dezolante lupte politice si aruncare vinovatiilor dintr-o iluzorie tabara in cealalta. Chiar daca si-a atins obiectivele fundamentale – integrarea in NATO si UE – Romania trece, probabil, prin ceea mai dura perioada dupa “obsedantul deceniu”, acela al instalarii bolsevismului. Mai ales pe fondul cutremurului global, virusii pe care i-am lasat sa se dezvolte in ultimele decenii pot sfisia ceea ce a mai ramas din noi. Sau poate fi momentul unei noi constructii, cu adevarat responsabile. Ne place sau nu ne place, soarta noastra sta tot in miinile politicienilor, pentru ca asta inseamna democratia. De capacitatea acestora de a reformula paradigma nationala in perioada urmatoare va depinde, mai dramatic ca niciodata, viitorul acestei natiuni.sursa e aci

romanii astia nu sunt in stare nici macar sa doreasca

 


ce mima de popor! nici macar ai educati nu sunt in stare sa “greveze” de nu putina vreme profesorii se dau loviti pe motiv ca e durere mare in viata domniilor lor. Cel putin asa incearca sa ne prosteasca a crede. Nu sunt ironic, privesc doar..printr-un “ochi logic” ceea ce s-a intamplat. Cum ziceam, mai deunazi se hotara tagma lor a protesta. Azi, in ziua protestului, la indemnul ministrului de a sta cuminti, statura. Cu siguranta sunt convinsi ca nu-si merita leafa din moment ce obedienta dovedira.  Nu-i nimic, fructul acestei obideiente este obisnuita-i generatie de retardati cu diploma.

ca sa`ntelegeti ce inseamna profesionalism in romania

 

politia admirabil! ca sa o pricepeti direct, felul in care au actionat e normal. ce nu mai inteleg insa, e schema prin care tembelu` asta, pana la urma doar un tigan de pe stie gaia unde, a ajuns in ipostaza de a se regasi in libertate la doar doua luni dupa ce a comis exact aceleasi fapte si asupra lui s-a tras degeaba. pot spune ca toate gloantele s-au tras fara folos, oricum va ajunge iar la volan uite exemplu`de cheltuieli inutile “nenea menestrei”stirea minune aci

A murit marele Jean Constantin. Cinic dar..la timp

 


Da, stiu, sunt pe taramul cinismului da` cel putin n-au apucat astia sa-i taie pensia. Dumnezeu sa-l odihneasca!

ahh..inca ceva, cat timp voi v-ati maimutarit..astia au vandut limba

 


da, pentru a-si pastra scarboasa si ingrata majoritate parlamentara, in timp ce poporeanul de rand belea ochii la cerebel si dantuia in ritm de pinguin, partidul mult iubit a facut pe placul tarfelor politice (udmr) si au acceptat ca minoritatile sa fie educate`n limba lor.

eu sunt convins ca astia ar vinde si maine Ardealul pentru promisiunea de a mai sta zece ani la guvernare.

pan` la urma, da-o-n pula mea de tara, ei de bani “are” nevoie.

amin.

aci

n-au protestat ci au adus un omagiu

 

gata! la ora legala treisprezece fara zece, in ritm de elevi silitori, sparsera ceata de…ce fusera ei ca numa` manifestanti nu!
Deloc surprinzator pentru mine, si acest mult trambitat manifest se petrecu in clasicul hal romanesc. S-anume, se lasa cu hora, dantuiala si voie buna. Singurele lipsuri pentru a face campeneasca petrecere deghizata`n protest fura mititeii, manelele si PET-urile aruncate pe jos.

Nush ce belzebut vedeta autohtona si-a facut aparitia sa-i anime si destinda pe aparent inraitii protestatari, cerebel sau “smaili” am impresia. Oricum, a facut o lucratura desavarsita din moment ce toata lumea a plecat linistita iar singurele lesinaturi fura niste babe slabe de inger dar credule.

Cel putin minunatii cantautori mioritici se pot lauda cu performanta ca au avut un public mai numeros decat AC/DC, e adevarat in mare compus din gura casca veniti sa admire capitala. Ce dracu e de admirat la ea, numai domniile lor au idee.

Cand te gandesti ca au poluat aerul tarii venind cu autocare taman de la colt de harta pentru o maimutareala de doua ore prin capitala parca mai rau te iau dracii.

futu-va-n gura de fraudisti

 

mancati usturoi ca spartii da` o clipa nu va ganditi ca sugeti bugetu` tarii. romani nenorociti ce sunteti.

va voi prezenta ceva de un penibil greu de egalat.
mai deunazi, la o emisiune televizata, iscusitul ministru a finantelor, sebastian vladescu, ne-a spus ceva genial de stupid.
domnia sa acuza traficul de usturoi ca fiind una dintre principalele metode prin care este fraudat statul. cum ziceam, penibil!

“Ne mai confruntăm cu un tip nou de contrabandă: cea cu usturoiul chinezesc. Este adus de regulă din China până în Moldova, ca să nu plătească aici toate taxele. Din Moldova se aduc câte două-trei lădiţe de usturoi de către cărăuşi…”

articolul aci
cine dracu s-ar fi gandit ca tara asta e saraca pentru ca mancam usturoi fara timbru?!?

i-as sugera altceva distinsului economist, in primul rand daca exista o contrabanda, este problema lor sa o combata ci nu a noastra, mancatorii de usturoi.
oricum, eu voi lua atitudine, am sa ma postez cu un par langa o vama cu moldova si-i palesc una peste ladita contrabandistului de nu se vede.

apoi, as arunca un ochi mai vigilent la contrabanda cu tigarete, coincidenta face sa fi lucrat timp de cativa ani buni pentru cel mai mare producator mondial de tigarete si cunosc cateva detalii. Daca acum ceva vreme, inainte de marile scumpiri dobitoace ale tigarilor, contrabanda atingea o cota de piata de 3-5%, acum, cota de piata a contrabandei este de 37%.

Mai explicit, patru din zece pachete de tigari sunt de contrabanda. Ce inseamna asta?
Multe.
Inseamna ca pentru patru din zece pachete de tigari nu se platesc taxe iar cum statul isi trage cu nesimtire aproape 80% din pretul unui pachet fara sa miste macar un deget, are mult de pierdut.
Inseamna ca piata scade drastic pentru jucatorii legali care vor fi fortati sa isi reduca activitatea, deci someri.
Inseamna ca in cazul a patru pachete din zece exista riscul sa fumati amestecuri din cele mai dubioase balarii gasite pe marginea santului. Nu ca tigarile sunt sanatoase dar au si ele calitatea lor.

un mic articol aci

Editare ulterioara: cititi ceva foarte interesant aci

suntem fraieri dar protestanti

 

tupeul unora e pe masura prostiei celorlalti
da` ne-o meritam frate, o daaaa, din plin ne-o meritam

iaca citeam acu` prin ziare ca se pregateste mare protest mare
dar nu oricum, ci intr-un interval orar bine lamurit

adica..”vine” niste fraieri de prin tara sa-si spuna durerea`n capitala, iar unii, nu stiu cine si cum dracu au tupeul, le dau voie sa protesteze numa` vreo doua ore.
fain!

adica..ei, prin statutul lor de protestanti, sunt nemultumiti de ceva si vor sa-si exprime prin mare tambalau aceasta nemultumire, este?
cam cum le poate spune ala impotriva carui protesteza la ce ore sa protestez, unde si cum? E simplu, cu un debordant tupeu iar ei, cu o dezlantuita prostie n-au decat sa se conformeze.

Am o rugaminte cetateneasca si de bun simt la voi dragi protestanti, daca tot n-aveti de gand sa-i scoateti ca pe vulpi din barlog, daca tot aveti de gand sa protestati cand aia care ar trebui sa va asculte sunt in pauza de pranz (intelesei ca veti protesta intre 11 si 13), va rog frumos nu o faceti. Sunteti prea prosti, nu veti rezolva nimic dar veti da Bucurestiul peste cap, iar se fute traficul ca dracu si fac intr-un anotimp cei 3,5km pana la birou.

Uimitoare reusita medicala romaneasca!

 


O actrita americana a fost operata cu succes de apendicita, desi ea suferea de cu totul altceva. Basca a mai luat si pneumonie`n spital.cel putin asa zice dan popa si e confirmat aci