Ziua Imnului National


Da, stiu, e o tara grea, incercata de multe, cu bune, cu rele.
Hai sa lasam toate astea deoparte, hai sa recunoastem ca nici noi nu suntem romani, cel putin nu suntem asa cum ar trebui sa fim.
Tu stii imnul national, pe tot?
Maine e ziua lui, da, maine 29 iulie 2008, Desteapta-te romane implineste 160 de ani.

Pe un forum, un amic zicea:

Baliverne…. “stau ca brazi în munte voinici sute de mii”, “Un glas ei mai aşteaptă şi sar ca lupi în stâne, Bătrâni, bărbaţi, juni, tineri, din munţi şi din câmpii”…. voinicii sunt plecati in Canada, batranii sunt la pat de foame si boala, barbatii la zidarie in Franta…iar muntii si campiile sunt ori vandute unor “oameni de afaceri” ori sub alti munti e gunoi… GET REAL!!! Imnu asta a ramas decat o poezie veche, prafuita… nu mai reprezinta nimic..

Il poti asculta AICI , invata-l, e imnul tarii tale.

Un scurt istoric.

Sărbătoarea Imnului Naţional a fost instituită după 1989. “Deşteaptă-te, române!” a fost cântat însă pentru prima dată la Râmnicu Vâlcea, pe 29 iulie 1848.

Interzis de regimurile politice, timp de aproape o jumătate de secol, Deşteaptă-te, române! a fost desemnat, în ianuarie 1990, Imnul Naţional al României. Poezia care stă la baza imnului a fost scrisă în 1848 de Andrei Mureşanu, şi avea titlul iniţial – Un răsunet. Conţinutul patriotic şi naţional al poeziei a fost de natură să însufleţească numeroasele adunări ale militanţilor paşoptişti pentru drepturi naţionale, mai ales din Ardeal.

Prima adaptare muzicală a poeziei îi aparţine cântăreţului Gheorghe Ucenescu, de la Biserica Sf. Nicolae din Scheii Brasovului, care a adaptat versurile pe melodia Din sânul maicii mele, scrisă de Anton Pann. În 1910 s-a făcut prima înregistrare instrumentală. Partitura originală s-a pierdut însă, iar forma pe care o cunoaştem astăzi a fost stabilită în 1919, de compozitorul Gheorghe Dima.

România a sărbătorit Ziua Imnului Naţional. În Bucureşti, momentul a fost marcat în Piaţa Tricolorului din faţa Cercului Militar Naţional cu o ceremonie religioasă şi intonarea imnului naţional. La manifestări au participat lideri politici, reprezentanţi ai Ministerului Apărării Naţionale şi Ministerului Internelor şi Reformei Administrative, dar şi o mulţime de curioşi.

Desteapta-te romane

1
Deşteaptă-te, române, din somnul cel de moarte,
În care te-adânciră barbarii de tirani
Acum ori niciodată croieşte-ţi altă soartă,
La care să se-nchine şi cruzii tăi duşmani.
2
Acum ori niciodată să dăm dovezi în lume
Că-n aste mâni mai curge un sânge de roman,
Şi că-n a noastre piepturi păstrăm cu fală-un nume
Triumfător în lupte, un nume de Traian.
3
Înalţă-ţi lata frunte şi caută-n giur de tine,
Cum stau ca brazi în munte voinici sute de mii;
Un glas ei mai aşteaptă şi sar ca lupi în stâne,
Bătrâni, bărbaţi, juni, tineri, din munţi şi din câmpii.
4
Priviţi, măreţe umbre, Mihai, Ştefan, Corvine,
Româna naţiune, ai voştri strănepoţi,
Cu braţele armate, cu focul vostru-n vine,
“Viaţa-n libertate ori moarte” strigă toţi.
5
Pre voi vă nimiciră a pizmei răutate
Şi oarba neunire la Milcov şi Carpaţi
Dar noi, pătrunşi la suflet de sfânta libertate,
Jurăm că vom da mâna, să fim pururea fraţi.
6
O mamă văduvită de la Mihai cel Mare
Pretinde de la fii-şi azi mână d-ajutori,
Şi blastămă cu lacrămi în ochi pe orişicare,
În astfel de pericul s-ar face vânzători.
7
De fulgere să piară, de trăsnet şi pucioasă,
Oricare s-ar retrage din gloriosul loc,
Când patria sau mama, cu inima duioasă,
Va cere ca să trecem prin sabie şi foc.
8
N-ajunge iataganul barbarei semilune,
A cărui plăgi fatale şi azi le mai simţim;
Acum se vâră cnuta în vetrele străbune,
Dar martor ne e Domnul că vii nu o primim.
9
N-ajunge despotismul cu-ntreaga lui orbie,
Al cărui jug de seculi ca vitele-l purtăm;
Acum se-ncearcă cruzii, cu oarba lor trufie,
Să ne răpească limba, dar morţi numai o dăm.
10
Români din patru unghiuri, acum ori niciodată
Uniţi-vă în cuget, uniţi-vă-n simţiri.
Strigaţi în lumea largă că Dunărea-i furată
Prin intrigă şi silă, viclene uneltiri.
11
Preoţi, cu crucea-n frunte căci oastea e creştină,
Deviza-i libertate şi scopul ei preasfânt.
Murim mai bine-n luptă, cu glorie deplină,
Decât să fim sclavi iarăşi în vechiul nost’pământ.

Da-i o nota

cum sa dobandesti cetatenia romana

——————————–

Daca sunteti romin (din Basarabia), dar mai doriti o cetatenie romina pentru Rominia de peste Prutul Rominiei de dincoace de Prut, nu exista nimic mai simplu!
Trebuie sa aveti la dumneavoastra urmatoarele hirtii:
1 Certificatul de nastere in doua exemplare,
2 certificatul de ovulatie al mamei,
3 certificatul de ejaculare al tatalui,
4 certificatele de deces ale stramosilor pina la Adam,
5 certificatul de retezare a cordonului ombilical, 6 certificatele de garantie ale sicrielor stramosesti,
7 declaratia de venit,
8 declaratia de plecat,
9 cerere-tip in patru exemplare,
10 cerere-tip de tip nou cu anexele opt si noua completate,
11 stampilate, imputernicire in trei exemplare, implorare cu semnaturile comisiei de aprobare, 12 patru poze alb-negru,
13 noua poze color,
14 sase poze inramate,
15 o poza cu expresie de indurare,
16 autobiografia publicata la Editura Ministerului…
17 acordul vecinilor si semnaturile pensionarilor din scara cu permisiunea lor sa existati in spatiul tridimensional,
18 doi curcani,
19 un sac de cartofi,
20 fisa medicala si xeroxul color al copiei foto dupa cartea de munca pe ambele parti si pe lateral,
21 amprentele digitale de la omucideri,
22 cazierul si dosarele de la Securitate,
23 patru kile de cafea,
24 o sampanie,
25 un buchet de flori pentru dactilografa,
26 un parfum pentru stenografa,
27 analize de singe din toate degetele de la mini si picioare,
28 radiografii,
29 tomografii,
30 electrocardiograme,
31 endoscopii si electroencefalograme semnate de Ministrul Sanatatii,
32 probe de urina,
33 transpiratie,
34 lacrimi,
35 saliva,
36 sperma si muci,
37 testele de alcoolemie din ultimii trei ani,
38 testul ADN, NDA si ABC, fotografii.

Apoi trebuie sa mergeti la banca si sa achitati
1 taxa taxelor,
2 taxa subtaxei,
3 subtaxa suprataxei.
Apoi, dupa ce veti trece controlul venerologic, veti merge la motelul “Malena” unde veti alege o fata de procedura, dupa gustul dumneavoastra. Veti plati taxa de sex oral si veti putea intra la rind, pentru aprobarea primului set de acte, care trebuie depus pentru a intra in baza de date.
Veti primi un telefon pentru programare, la sectia “depuneri” si va veti prezenta cu cererea de emitere a numarului de ordine din banca de date, pentru eliberarea buletinului provizoriu pina veti obtine acceptul instantelor pentru inaintarea urmatoarelor acte necesare.
Succes prostilor!

am citit acest comentariu aici

Da-i o nota

Centura de fortificatii din jurul Bucurestiului – Partea I

Aceasta este prima emisiune dintr-o serie realizata in colaborare cu IfTV despre centura de fortificatii din jurul Bucurestiului.
Emotii, balbaieli, repetare dar deh…nu sunt vedeta…inca!

Urmeaza o filmare cu toti baietii si una cu ceva personalitati.

Mai multe despre aceasta centura de fortificatii si despre acest proiect gasiti aici: Forturile, bateriile, tunelurile din Bucuresti si din jurul sau. Expeditie?

Da-i o nota

ca dracu..cel mai adevarat roman era neamt!


Nu va mirati, e romania, e Bucuresti adica haos, dispret, nepasare, coruptie…
Am sa va spun o poveste, o poveste incredibila, accesibila dar de care majoritatea nu stiti.

Totul a inceput cu, Karl Eitel Friedrich Zephyrinus Ludwig von Hohenzollern-Sigmaringen pe scurt Carol I.
Un german, un neamt care a iubit si a luptat pentru romania. Lucruri de care alesii nostrii nu vor s-auda daramite sa le infaptuiasca.

Dupa abdicarea lui Alexandru Ioan Cuza in tara domnea haosul. Cum mai marii vremii realizasera ca nu e roman capabil sa guverneze onorabil tara (azi vedem cata dreptate aveau) au decis sa caute ajutor la altii. Asa se face ca Ion I.C. Bratianu s-a dus pana la insusi Napoleon pentru a-i cere ajutor. Acesta a recomandat un om exceptional, pe Carol I.
“Jur să păzesc legile României, să-i apăr drepturile şi integritatea teritorială”. au fost cuvintele rostite pe 10 mai 1866 de catre acesta, e adevarat, in limba franceza pentru ca romana si probabil romania ii erau necunoscute, fapt ce nu l-a impiedicat sa iubeasca acest popor.

A domnit 48 de ani, cea mai lunga si benefica domnie de cand e poporu` asta si pana azi.
In timpul luptelor desfăşurate pe teritoriul Bulgariei de azi, armata română l-a avut pe Carol ca lider efectiv, regele fiind prezent personal pe câmpul de luptă. Tratatul de la Berlin din 1878 a consfinţit nu numai independenţa absolută a României faţă de “Sublima Poartă,” dar şi un imens prestigiu internaţional datorat tuturora, de la rege (care a dovedit a fi un excelent strateg militar) până la ultimul soldat.
În mai 1877, Carol I a comandat personal armata română de la Calafat împotriva redutelor turceşti de peste Dunăre, de pe afetul unui tun de asalt. Când unul din proiectilele artileriei turceşti a căzut mai aproape de rege, un soldat a sărit să-i scoată fitilul pentru a impiedica explozia dar ajungând prea târziu, inevitabilul s-a produs iar soldatul a fost sfârtecat de schije. Atunci Carol ar fi exclamat: “Asta-i muzica ce-mi place”.
Universitatea din Iasi, cea din Bucuresti au fost infiintate de Carol I, in timpul domniei sale, romania era a doua natiune la extractia de petrol, imediat in coasta Americii iar avantul economic si progresul general al tarii era la egalitate cu cel al Japoniei potrivit spuselor lui Neagu Djuvara in cartea sa O scurta istorie a romanilor povestita celor tineri.

Imediat după sosirea în ţară, parlamentul României a adoptat la 29 iunie 1866 prima constituţie a ţării, una dintre cele mai avansate constituţii ale timpului. Aceasta a permis dezvoltarea şi modernizarea ţării. S-a decis ca aceasta să ignore dependenţa curentă a ţării de Imperiul Otoman, acţiunea care s-a constituit într-un prim pas spre independenţă.

Carol I a inceput constructia intre anii 1882-1894 unei linii de baterii si forturi, 36 la numar, care sa apere cel mai important oras al tarii, Bucuresciul. Din cele 36 azi mai stau in picioare doar 32.Cu un cost de 111,5 milioane lei aur, adica de trei ori bugetul anual alocat armatei romane la vremea respectiva, aproximativ 620 milioane de euro in zilele noastre acestea s-au dovedit a fi inutile. Probabil cel mai util aspect al acestora este faptul ca au fost legate intre ele de o sosea (actuala Centura a Bucurestiului) si de o cale ferata. Centura Bucurestiului dateaza de pe vremea lui Carol I ( 2008-1894= faceti voi calculu`), nu e de mirare ca traficul e cum e. Astia din zilele noastre nu`s in stare nici macar s-o intretina daramite s-o modernizeze. Ahhhh doamne…daca ar mai domni el Carol!
[am sa va povestesc despre acestea pe larg intr-un alt articol, urmeaza sa realizez si o emisiune. Va voi tine la curent]

Da-i o nota